Intr-un articol din nr. 1/2006 al revistei Biblioteka se examineaza problema conservarii colectiilor de carti in diferite perioade istorice.

Intr-o forma foarte captivanta, autorul, profesorul Universitatii de Stat de Cultura si Arta din Moscova, povesteste despre soarta dramatica a cartilor. Mai jos veti gasi exemple interesante, fapte istorice, fragmente din documente autentice care reflectă evenimentele (razboaie, incendii) produse in diferite perioade istorice.

Antichitatea si Evul Mediu. Biblioteca din Alexandria a ars pentru prima oara in anul 47 i.e.n. in decursul operatiunilor militare ale lui Iuliu Cezar. Pe timpurile imperatorului Diocletian (284–305) au fost distruse toate cartile care cuprindeau secretele de preparare a aurului si argintului. Dupa aceste evenimente biblioteca s-a reinnoit treptat, dar peste 250 de ani (in anul 646) a fost nimicita definitiv.Biblioteca Imparateasca din Constantinopol a ars pana la temelie in anul 477. Au ars 120 mii de volume intre care si “Iliada” lui Homer scrisa pe piele de sarpe. In anul 1392 bibliotecile arabe foarte pretioase au fost distruse de catre armata lui Tamerlan. In anul 1510 imperatorul Maksimilian I a dat ordin de a fi arse toate cartile evreiesti, in afara de Biblie. Regele Spaniei Filip II a introdus pedeapsa cu moartea pentru cumparare si citirea cartilor interzise. In timpul jefuirii Romei in anul 1527 a fost distrusa biblioteca Papei, iar biblioteca Vaticanului a ramas fara o parte considerabila de manuscrise si documente. Regele suedez Gustav II a scos din Dania si Polonia colectii pretioase de carti, printre altele colectia de carti ale astronomului Nicolaus Copernicus.

Epoca moderna. In anul 1666 la Londra au ars o multime de colectii bisericesti si private. Pentru a fi salvate cartile au fost transportate in Soborul Sfintului Paul, care a ars mai tarziu cu intregul continut. In anul 1713 au ars 114 manuscrise care constituiau baza fondului Bibliotecii Muzeului Britanic. Sunt cunoscute incendii mari din SUA in sec. XVIII, de exemplu : in anul 1754 au ars 500 de volume ale Bibliotecii din Harvard. In anul 1794 armata lui Napoleon a jefuit bibliotecile din Bruxelles si mai tarziu bibliotecile din Munchen, Strasbourg, Palermo, Madrid. In anul 1812, in Moscova, cotropita de armata franceza, incendiul a distrus mai mult de 20 mii de volume ale bibliotecii universitare. In timpul incendiului din Moscova a ars biblioteca de la Uspenski Sobor – cea mai bogata biblioteca la momentul dat. In anul 1827 incendiul a distrus cea mai mare biblioteca din Europa de Nord – Biblioteca Universitara si Nationala din Finlanda. Au ars mai mult de 40 mii de carti editate incepind cu anul 1640. S-au păstrat numai 800 de volume. Biblioteca publica din statul Illinois (SUA) a fost distrusa complet in timpul stingerei incendiului din 1888.

Epoca contemporana. In anii ‘30, in Berlin, Hitler a ars in mod public cartile progresiste. In acelasi mod a procedat si Augusto Pinochet in anii 1973-1974 in Chile. Intr-un muzeu din Varsovia se expune o vaza cu cenusa – ramasitele ale miilor de carti rare arse in capitala Varsoviei in timpul al II-lea Razboi mondial (1939–1945). In bibliotecile Uniunii Sovietice au fost distruse mai mult de 180 mln de volume. Germania, la rindul ei, a pierdut de la 25 pana la 75 mln de carti. Un incendiu foarte puternic a avut loc in Biblioteca Academiei de Stiinte din URSS (Leningrad) in anul 1988, dar, conform ultimelor date, la inceputul anului 2003 o treime din fondul distrus a fost restabilit. Si, la urma, inca doua exemple : 1966 – inundarea bibliotecilor si muzeelor din Florenta, Italia si in 1986 – incendiul din biblioteca municipala din Los Angeles, SUA.

Sursa : Stolearov, Iurii. Memorie intelectuala a omenirei si consecintele ale conflictelor armate // Библиотека. – 2006. – № 1. – C. 61-63; № 2. – С. 61-63; № 3. – С. 48-50.

Ma grabesc sa pun urmatoarea intrebare: daca ar fi sa publicam pe langa acest blog o revista de biblioteconomie, ceea ce am putea face imediat si fara mare efort, deocamdata fie intr-un wiki (ma gandesc la wikidot sau pbwiki, ), fie ca documente .pdf pe care le putem arhiva pe blog, ce teme ati propune si care sa fie titlul revistei?

Eu m-am gandit la aceste teme:

High-Tech in biblioteca

Publicatiile de biblioteconomie

Arhivele digitale (conservare, liber acces, acces la distanta, etc)

Biblioteconomia in perioada comunista

Site-ul de biblioteca

Utilizatorul secolului XXI (identitate virtuala, personalizare mediului documentar, mobilitatea informatiei, documentarea fara contact fizic etc)

Deontologia profesionistului in intermediere info-documentara

Rentabilizarea competentelor de biblioteconomie ( prelucrarea informatiei ca afacere)

Biblioteconomia in UE

Legislatie si informatie

Aveti alte idei?

Asa cum am anuntat, impreuna cu Ludmila Panzari vom prezenta o selectie de articole din revista ruseasca Biblioteka. In continuare va voi retine atentia cu cateva articole din numerele 1 si 2 din 2006 ale revistei.

Biblioteca si statul

In primul rand, un articol care imi pare interesant referitor la relatia stat – biblioteci – informatie. In articol este descris un sistem de administrare in biblioteconomie şi rolul bibliotecilor publice in spatiul informational unic in cadrul unei tari. Accesibilatea informatie este o caracteristica importanta a societatii democratice. Duma de stat din Rusia a adoptat o Conceptie de formare si dezvoltare a spatiului informational unic in tara. Conceptia aceasta este considerata o conditie obligatorie de formare a societatii informationale. Spatiul informational sustine coexistenta comunicatiilor verbale si documentare. Unitatea dintre componentele spatiului informational inlatura limitele accesului la informatie. Din aceasta cauza spatiul informational trebuie sa fie format in mod concentrat, sa fie sprijinit in baza actelor normative si metodicilor unice. Organele puterii de stat, in procesul formarii spatiului informational, realizeaza politica informationala.

Modelul conceptual de functionare a bibliotecii municipale in spatiul informational unic include 2 aspecte:

• determinarea locului si rolului bibliotecii in spatiul informational
• scoaterea la iveala a specificului de formare a spatiului informational propriu al bibliotecii.

De asemenea, biblioteca municipala poate sa fie un Centru al spatiului informational de invatamint. Legislatie federala si regionala de biblioteca este o baza foarte solida care stabileste norme pentru a lichida barierele informationale.

Sursa : Берестова Татьяна. Возделывая общее поле… : Муниципальная библиотека в едином информационном пространстве России (Cultivind cimpul comun : bibliotecile publice in spatiul informational al Rusiei) // Библиотека. – 2006. – № 1. – C. 41-45.

Stat – bibliotecа – societate

Un alt material, din numarul 2 al revistei, analizeaza relatiile : stat – biblioteca – societate. O „Masa rotunda” (organizata de redactia revistei “Biblioteka”) cu tema : reformele administrative in Rusia si consecintele lor pentru biblioteconomie, domeniu care are deja o structura si traditii bine formate. Se examineaza intrebarea privind principiile de organizare a autoadministrarii locale si totodata, problema finantarii bibliotecilor, politica de colaborare dintre biblioteci si organele de putere la toate nivelele. S-a acordat o mare atentie problemei mentinerii sistemelor de biblioteci municipale. A fost efectuată o analiza scrupulosa a experientei deja acumulate de unele regiuni in spatiul nou de drept. Schema “Un model optim de organizare a retelei de biblioteci regionale” este anexata la articolul dat. În articol sint abordate şi probleme referitoare la : completarea si mentinerea colectiilor, serviciile cu plata in biblioteci, cladirile bibliotecilor, etc.

La sfirsitul discutiei au fost determinati niste pasi care vor contribui la :

• supravietuirea bibliotecilor;
• mentinerea si dezvoltarea realizarilor lor;
• satisfacerea intereselor si necesitatilor utilizatorilor.

Sursa : Книга на орбите закона : библиотечная сеть в контексте административных реформ (Cartea pe orbita legii : retea de biblioteci in contextul reformei administrative) // Библиотека. – 2006. – № 2. – C. – C. 8-25.

Portretul social al bibliotecarului

Intr-un articol din rubrica “Personalul bibliotecii : cum este el?” al aceleiasi reviste Biblioteka, autoarea povesteste despre o cercetare foarte interesanta: “Portretul social al bibliotecarului”. Cercetarea a fost efectuata in baza unei anchete desfasurate intr-un oras din Rusia. Obiectul cercetarii l-au reprezentat colaboratorii bibliotecii. Scopul – studierea calităţii individuale ale bibliotecarilor şi statutul social. Rezultatele mi s-au părut curioase. Varsta medie a bibliotecarilor a reiesit a fi de 36 de ani. Cel mai “matur” bibliotecar are 53 de ani, iar cel mai tanar – 19 ani. Dupa opinia specialistilor indicii sint importanti pentru dezvoltarea si viabilitatea unei biblioteci.Conform rezultatelor cercetarii, principalele calitati ale bibliotecarului modern sunt:

• principialitate;
• emotivitate;
• perseverenta in realizarea scopului;
• spirit analitic.

90% dintre bibliotecari sunt membrii sindicatelor, dar numai un 1,8% sunt membrii diferitelor partide.

Studii superioare au 66% de bibliotecari. Numai 1/3 din componenta totala a bibliotecarilor are deprinderi de a lucra cu computer-ul. In ceea ce priveste lectura, bibliotecarii prefera sa citeasca romane cu detectivi si romane feminine.

Rezultatele obtinute au aratat ca biblioteca cercetata are, in general, un potential bun pentru a se dezvolta in viitor. Pentru ca aceasta dezvoltare sa se implineasca, ea trebuie sa fie bazata pe calitatile personale (ale colaboratorilor bibliotecii) care deocamdata sunt realizate insuficient. Sursa : Чайка Ольга. Себя как в зеркале я вижу… : штрихи к собственному портрету (Ma vad pe mine insumi ca in oglinda) // Библиотека. – 2006. – № 1. – C. 56-57.

Biblioteca specializata pentru nevazatori

Un alt articol din Biblioteka trateaza despre practica inovativa a unei biblioteci specializate. La rubrica “Statut : biblioteca specializata. Inovatii si traditii” gasim un articol despre activitatea unei biblioteci specializate si anume Biblioteca rusa de stat pentru nevazatori. Este descrisa reorganizarea proceselor profesionale interne in biblioteca si a metodelor de deservire a cititorilor realizata cu ajutorul noilor tehnologii informationale. Este citat un exemplu care arata cum se automatizeaza locul de munca al utilizatorului nevazator. Programe speciale pentru calculator permit transformarea informaţiei vizuale într-un limbaj accesibil pentru cititorii nevazatori.

Sursa :Реальны ли равные возможности? (Cu cit sunt reale posibilitati egale?) // Библиотека. – 2006. – № 2. – C. – P. 52-53.